Secolul XXI infatiseaza intreprinderii o Noua
Economie care functioneaza dupa reguli si mecanisme noi, realizand astfel trecerea
de la teoria valorii bazata pe munca, la teoria valorii bazata pe cunoastere.
In aceste conditii, companiile trebuie sa se
adapteze realitatilor contemporane si sa adopte o noua abordare care presupune
generarea si valorificarea cunostintelor, creand pentru angajati acele conditii
menite sa aduca inovare continua. Acesta este contextul in care a aparut
conceptul de comunitate de practica.
Comunitatea de practica reprezinta o retea de
profesionisti, formata din persoane care impartasesc aceeasi pasiune pentru un
subiect anume si care isi imbogatesc reciproc cunostintele in domeniu, prin
invatare colectiva, pe parcursul interactiunilor repetate.
Membrii comunitatilor nu lucreaza in mod
obligatoriu impreuna, insa se intalnesc deoarece ei insisi considera ca
interactiunea lor produce valoare. Pe masura ce isi petrec o parte din timp
impreuna, incep sa-si impartaseasca informatii, analizeaza probleme comune,
exploreaza idei, isi impartasesc modul de a privi diverse probleme, se
consiliaza reciproc, isi descriu aspiratiile si nevoile de cunoastere din
domeniul respectiv. In urma intalnirilor,
pot rezulta diverse instrumente, standarde, manuale si alte documente. Insa
orice metoda s-ar alege, membrii comunitatii vor acumula cunostinte si vor
deveni legati in mod informal unii de altii, datorita valorii pe care fiecare o
gaseste in invatarea comuna.
Acest sistem de dezvoltare a cunostintelor
prin comunitati de practica, creaza valoare atat pentru membrii comunitatii,
cat si pentru organizatie, astfel:
Comunitatile de practica respecta o structura
comuna care cuprinde:
- Un domeniu de cunoastere – defineste setul de probleme care vor fi dezbatute; acesta ii motiveaza pe membri sa participe si le ghideaza procesul de invatare. Cunoasterea limitelor domeniului ii face pe mebri sa inteleaga ce anume trebuie sa impartaseasca cu ceilalti, cum sa-si prezinte ideile si ce activitati sa urmareasca;
- O comunitate de oameni interesati de domeniu – defineste participantii la comunitatea de practica. Dezvoltarea unei comunitati puternice favorizeaza dezvoltarea unor relatii de incredere si respect intre membri si incurajeaza dorinta de a impartasi cu ceilalti idei, de a aborda probleme dificile si de a asculta atent;
- O practica comuna – reprezinta un set de cadre, idei, instrumente, informatii, stiluri, limbaj, povestiri pe care membrii comunitatii le impartasesc. Practica reprezinta cunoasterea specifica pe care comunitatea o dezvolta, impartaseste si mentine.
Managerii
trebuie sa iasa din inertia erei industriale si sa se ancoreze in
realitatile noii economii, identificand si aplicand metodele potrivite astfel
incat companiile pe care le conduc sa nu ramana descoperite de valul de
schimbari, ci sa fie niste companii de success.
Exploatarea cunostintelor ca si noua resursa,
va aduce un suflu nou companiilor, constituind totodata si un avantaj
competitiv. Insa cum cunostintele sunt manevrate de oameni, organizatiile vor
trebui sa creeze un mediu care sa favorizeze impartasirea si dezvoltarea
cunostintelor.
Procesul de invatare sociala pe care se
construiesc comunitatile de practica, inlesnesc utilizarea cunostintelor ca si noua
resursa, cu atat mai mult cu cat este recunoscut faptul ca invatarea implica
atat mintea, cat si inima omului.
Referinte:
- Etienne Wenger, Richard McDermott, William M. Snyder, Cultivating Communities of Practice, Harvard Business School Press, Boston, Massachusetts, 2002
- Alvin Toffler, Al treilea val, Editura Politica, Bucuresti, 1983
